Viaţa e o serie de urcuşuri şi coborâşuri... Momentele fericite alterneză cu cele dificile... Nimeni nu simte apăsarea singurătăţii şi gustul amar al disperării când viaţa îi zâmbeşte şi când prietenii îi sunt aproape... Dar momentele dificile sunt cele care dezvăluie adevăratul caracter al omului şi pune în evidenţă puterea de a depăşi greutăţile şi de a lăsa în urmă trecutul... Da, este vorba despre acele momente dificile când trebuie să facem faţă schimbărilor sau chiar să generăm noi înşine aceste schimbări, când suntem nevoiţi să luăm decizii importante sau când suntem puşi în faţa deciziilor luate de către alţii, de nestrămutat şi care ne afectează direct şi personal...
Fiecare dintre noi reacţionăm diferit la astfel de schimbări...
Unii acceptă schimbarea foarte uşor, cu capul sus şi merg mai departe...
Alţii au problema timpului... Ei trăiesc alergând după timp dar nu-l pot prinde chiar dacă aleargă mai repede... Pentru alţii, timpul întârzâie să treacă şi ei privesc cu lăcomie către viitor, uitând să trăiască momentul prezent, care în realitate este adevăratul timp... Pentru toţi timpul este egal, nici mai mult nici mai putin de 24 de ore pe zi... Diferenţa este ce facem fiecare cu acest timp... Trebuie să profităm de fiecare moment, deoarece VIAŢA ESTE CEA CARE TRECE, în timp ce noi ne facem planuri de viitor...
Alţii au problema timpului... Ei trăiesc alergând după timp dar nu-l pot prinde chiar dacă aleargă mai repede... Pentru alţii, timpul întârzâie să treacă şi ei privesc cu lăcomie către viitor, uitând să trăiască momentul prezent, care în realitate este adevăratul timp... Pentru toţi timpul este egal, nici mai mult nici mai putin de 24 de ore pe zi... Diferenţa este ce facem fiecare cu acest timp... Trebuie să profităm de fiecare moment, deoarece VIAŢA ESTE CEA CARE TRECE, în timp ce noi ne facem planuri de viitor...
Există oameni care nu fac altceva în viaţă decât să rezolve probleme: rezolvă problemele mele, rezolvă problemele tale, rezolvă problemele celorlalţi oameni... Dar uită de propriul suflet... Uită că trebuie să trăiască şi să iubescă... Dar sunt momente în viaţă când trebuie să se iubească pe sine însuşi... Să aibe grijă de propriul suflet... Să nu mai fie sensibil la alţii, să nu mai asculte ce spun ceilalţi, doar să facă ceea ce simte şi ceea ce vrea... Şi dacă tipul ăsta de persoană este întrebat mâine de către cineva „de ce nu-ţi pasă?”, e timpul să răspundă „pentru că mi-a păsat prea mult înainte!”. Dacă e întrebat „de ce nu plângi?”, e timpul să răspundă „pentru că am plâns prea mult până acum!”. Şi dacă e întrebat „de ce stai singur într-un colţ?”, e timpul să răspundă „pentru că a venit timpul şi pentru sufletul meu!”
Unora dintre noi le este greu să accepte noua realitate şi starea actuală de lucruri şi se străduiesc din greu să ţină cu dinţii de trecut.
Trebuie să ne amintim că nu putem exista în prezent, doar ducând dorul trecutului... Nici măcar întrebându-ne „de ce?”... Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat şi dacă vrei să te eliberezi trebuie să te detaşezi de trecut... Faptele au trecut şi trebuie lăsate în urmă... De aste e uneori aşa de important să distrugem amintiri, să facem un cadou, să ne schimbăm casa, să rupem hârtiile vechi, să vindem sau să facem cadou cartea noastră favorită... Trecutul e trecut... Repetarea cu încăpăţânare a sintagmei „trecutul meu personal” va face rău sufletului şi minţii, te va învenina şi te va îndurera... Viaţa e întotdeauna înainte, niciodată înapoi... Dacă treci prin viaţă doar lăsând „uşi deschise”, pentru orice eventualitate, niciodată nu te vei putea detaşa de trecut şi nu vei trăi clipa de faţă cu mulţumire... Dragostea sau prietenii nu-i poţi îndepărta din inima ta? Posibilităţi să te reîntorci? De ce? Nevoie de explicaţii? Vorbe nerostite? E timpul să te decizi... Dacă poţi face faţă, acum e timpul... Dacă nu, lasă-le să se ducă, închide capitolele... Spuneţi ţie însuţi că nu le mai vrei înapoi... Dar asta nu din mândrie sau orgoliu ci doar pentru că tu nu vrei să mai faci parte din acel loc, din acea inimă, din acea cameră a casei, din acel birou, din acea slujbă...
Tu nu mai eşti tipul de acum două zile, de acum trei luni sau de acum un an... Pentru asta nu mai există nici un motiv să te întorci... Închide uşa, întoarce pagina, completează ciclul... Tu nu vei mai fi acelaşi şi nici locul la care vrei să te întorci nu va mai fi acelaşi, deoarece nimic nu rămâne static în aceasta viaţă...
Pentru sănătatea ta mentală şi spirituală, detaşează-te de toate aceste lucruri care nu se mai regăsesc în viaţa ta... Realizează că nimeni şi nimic nu este indispensabil... Nimeni nu este vital pentru ca tu să trăieşti... Ai venit în această lume singur, aşa că readaptează-te să trăieşti cu tine însuţi, fără acea apropiere umană sau fizică de care îţi vine atât de greu să te desparţi astăzi...
Niciodată când ne aflăm în momente dificile, la răscruce de drumuri, nu ne amintim de acea lege nescrisă a vacuumului care operează şi care spune că pentru a face loc lucrurilor bune în viaţa noastră, trebuie să scăpăm de cele vechi... Multă lume nu cunoaşte aceasta lege imuabilă a universului şi când se întâmplă de la sine aceasta „curăţare” a vieţii, ei cad în abisul disperării şi depresiei, continuând să trăiască în trecut şi simţind că viaţa nu va mai fi niciodată la fel de frumoasă... Din fericire, viaţa poate fi mult mai bună...
Pentru a deschide o nouă uşă, uneori este nevoie să închidem alte uşi şi oportunităţile vor apărea. Tot ceea ce ai de făcut este să renunţi la ceea ce a fost, să accepţi ceea ce s-a încheiat, să ai încredere că ceva bun te aşteaptă şi că doar acum se va putea manifesta în viaţa ta... Acest lucru este valabil în orice domeniu al vieţii noastre, fie că e vorba de carieră, familie sau dragoste.
Tocmai ai terminat o relaţie? Aminteşte-ţi lucrurile plăcute, analizează ce a mers prost pentru a nu face aceleaşi greşeli şi în viitor, pentru a putea îmbunătăţi şi pentru a merge mai departe cu capul sus... Sună-ţi prietenii şi ieşiţi împreună... Acum ai tot timpul şi spaţiul să găseşti ce vrei, susţinut de mai multă experienţă şi înţelepciune... Aminteşte-ţi doar atât: niciodată nu uiţi pe cineva important din viaţa ta, doar înveţi să trăieşti fără el...
Totdeauna trebuie să ştii când e timpul să închei o etapă a vieţii şi să ai curajul să spui STOP. Dacă insişti să rămâi în această etapă dincolo de un termen rezonabil vei pierde bucuria şi sensul a ceea ce este dincolo... Închide cicluri sau uşi sau capitole. Este important să le închizi şi să laşi în urmă momente ale vieţii tale, momente care s-au încheiat...
Trebuie să învăţăm lecţia şi să mergem mai departe, deoarece cine nu învaţă lecţia trecutului e condamnat să o repete...

Foarte real dar poti sa respecti ce scrie aici?
RăspundețiȘtergerehmmm... greu...
RăspundețiȘtergereDa... ca viata e numai una si iti apartine. Asa ca esti cel mai in masura sa iei deciziile ce o privesc.
RăspundețiȘtergereFoarte frumos, dar daca ar fi asa de usor...
RăspundețiȘtergereExtraordinara postare! Simpla, adevarata si rascolitoare. Si nu…nu e un blog pe care nu gasesti nimic interesant, e un blog pentru oamenii care inca mai simt, care au capacitatea de a-si pastra profunzimea indiferent de experientele prin care trec.
RăspundețiȘtergereCred ca am citit postarea de vreo 10 ori. Minim. Nu imi iese din cap. Este extraordinar. Pur si simplu nu imi iese, e acolo undeva si ma sacaie… ma sacaie pentru ca am impresia ca fix in situatiile cele mai clare..nu vedem clar si avem nevoie de 15000 de confirmari si asteptam, asteptam , asteptam, pana cand pierdem momentul… si evident, trist, dramatic, atunci cand pierzi realizezi.
RăspundețiȘtergereE adevarat!..parerea mea e ca noi ne schimbam destinul nimeni altcineva asa cum vrem noi; dar depinde si de noroc ...
RăspundețiȘtergereDar atunci cand cineva drag moare...? Nu stiu cum sa merg inainte, simt ca nu mai pot sa merg,viata sta in loc...doar zilele curg si noptile
RăspundețiȘtergere